Unde votez la alegerile parlamentare din 11 decembrie?

Dacă în ziua votului ești în localitatea de domiciliu, votezi la secția de votare la care ești arondat (o găseşti pe https://registrulelectoral.ro). Dacă ești plecat din localitate, dar ești în același județ unde ai domiciliul, votezi pe liste suplimentare la orice secție de vot.

Dar dacă ești în alt județ decât acela în care este domiciliul tău? Îți trebuie viză de flotant (adresa de reşedinţă)! Cu aceasta vei putea vota şi în localitatea unde eşti flotant (la secția de votare la care ești arondat) sau în cadrul judeţului respectiv (pe liste suplimentare la orice secţie de vot)!

De către cine a fost finanțată Asociația Salvați Bucureștiul?

Activitatea asociaţiei al cărei preşedinte sunt este finanţată în proporţie de 85% din fondurile structurale de la UE şi ţările asociate, restul de 15% fiind preponderent furnizate de organizaţii sau instituţii româneşti precum ICR sau Ordinul Arhitecţilor. Bugetul ASB (145.000 euro în 7 ani) a fost folosit judicios pentru plata chiriei, utilităţilor, salariilor colaboratorilor, şi realizarea efectivă a proiectelor de grant.

Finanţatorul principal al ASB este EEA Grants, fonduri structurale alocate din partea guvernelor Islandei, Lichtenstein şi Norvegiei ţărilor care au aderat la UE după 2004. Fondurile norvegiene reprezintă o obligaţie a ţărilor de mai sus, asociate UE, de a contribui la diminuarea inegalităţilor economice între ţările europene. Suma totală atrasă de ASB de la EEA Grants în decurs de 7 ani este de aproximativ 125.000 euro.

Finanţatorii instituţionali minori ai ASB sunt instituţii bine-cunoscute: Ambasada Franţei 30.000 lei, Observatorul Urban al Uniunii Arhitecţilor din România 21.000 lei, Uniunea Arhitecţilor din România (grant împărţit cu Asociatia Pro.Do.Mo) 18.000 lei, Institutul Cultural Român 16.000 lei, Observatorul Urban al Uniunii Arhitecţilor din România 15.940 lei, CEE Trust 4.750 USD.

De asemenea, am mai primit aprox. 2-3 mii de euro pe an prin redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit de la persoane fizice, şi aprox. 15.000 euro pe an prin redirecţionarea a 20% din impozitul pe venit de la persoane juridice.

Este adevărat că ați primit bani de la George Soroş?

Am avut contact cu fundaţia Open Society a lui George Soroş în doar două momente:

În 1992, când eram student în anul 3 la Universitate, pentru a merge în Italia la o conferinţă de matematică, am fost sponsorizat împreună cu alţi studenţi români de fundaţie cu suma de 400 USD, aceasta plătind biletele de deplasare ale studenţilor.

În fine, pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, într-un proiect în care am fost partener cu mai multe ONG-uri, ASB a primit aprox. 4.750 USD de la fundaţia CEE Trust pentru un scop precis: să punem pe site-ul www.LexCivitas.ro informaţie juridică relevantă în urbanism, construcţii, protecţia patrimoniului şi a mediului. În cadrul CEE Trust, fundaţia Open Society este doar una din 6 co-finanţatori/membri fondatori, alături de fundaţia Forbes, Marhsall, Ford, Atlantic Philantropies, Charles Stewart Mott şi Rockefeller Brothers Fund.

Astfel, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a primit indirect de la fundaţia lui Soros, prin CEE Trust, o şesime din suma de 4.750 USD, adică aproximativ 800 USD. În comparaţie cu sumele totale atrase de ASB în aceeaşi perioadă, finanţarea care provine indirect de la fundaţia Soros a reprezentat sub 1% din bugetul ASB. Banii au fost folosiţi pentru proiectele asociaţiei, precum website-ul de referinţe LexCivitas.ro.

Aceasta este toată legătura pe care o am cu fundaţia lui George Soroş.

Cine sunt sponsorii dumneavoastră?

Până la începutul campaniei electorale (5 mai inclusiv) am strâns împreună cu Uniunea Salvaţi Bucureştiul aprox. 175.000 euro, în mare parte de la antreprenori români, prin contracte încheiate la notar conform legii. Contractele prevăd explicit că aceştia nu cer nimic în schimb, nici una dintre donaţii nedepăşind limita maximă legală admisă de 210.000 lei. Antreprenorii români care au ales să mă susţină sunt cunoscuţi pentru succesul şi etica lor în afaceri, sunt oameni pe care îi cunosc, care se gândesc la viitorul copiilor lor, care vor schimbare:

Sir George Iacobescu, unul dintre cei mai apreciaţi dezvoltatori imobiliari din lume, care a supervizat construcţia World Financial Center din New York şi a Canary Wharf din Londra,  fiind primul român înnobilat de Regina Marii Britanii cu titlul de Cavaler;

Alexandru Lăpușan, CEO şi fondatorul companiei Zitec, unul dintre principalii producători locali de aplicaţii online şi de servicii de online marketing;

Horia Manda, managing director al Axxess Capital, companie care administrează fondurile Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) şi Emerging Europe Accession Fund;

Camil Perian, director general al companiei Skin Media, lider în piața de distribuţie IT & CE și furnizor important al tuturor retailerilor specializați din România (electroshop, hipermarket, cash&carry, online);

Nicolae Rațiu, fiul lui Ion Raţiu şi preşedinte al Fundaţiei Raţiu, prin intermediul căreia a dezvoltat importante acţiuni educaţionale, culturale şi filantropice în România, fiindu-i conferit titlul de Membru al Ordinului Imperiului Britanic de către Casa Regală a Marii Britanii.

Iulian Stanciu, CEO al celui mai mare retailer regional, eMAG, cu activități în România, Bulgaria, Bulgaria și Polonia. În 2014 a fost desemnat cel mai admirat CEO din România (Business Magazin). Susține educația prin programul Hai la Olimpiadă pe care îl derulează Fundația eMAG;

Florin Talpeș, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori IT din România. În 2001 a înființat Bitdefender, soluţie de securitate care protejează 500 de milioane de utilizatori la nivel global, înglobând tehnologie creată de ingineri români. Este implicat activ în susținerea educației și a mediului antreprenorial, fiind unul dintre juraţii de la „Arena Leilor”

Cine sunt micii donatori ai campaniei dumneavoastră?

Începand cu 13 aprilie, am lansat un mecanism de donaţii online pe website-ul meu oficial (www.nicusordan.ro/doneaza) şi pe cel al voluntarilor (www.salvatorii.ro/doneaza), prin care orice român poate să doneze cât doreşte prin card sau transfer bancar.

În decurs de aproape o lună de zile, am primit donaţii de 135.690 lei de la peste 400 de persoane, fiind deja cea mai de succes campanie online de strângere de fonduri din România. Lista tuturor donatorilor cu cardul se găseşte aici, vă mulţumesc mult pentru sprijinul vostru!

Suntem aproape de finalul campaniei şi lupta se încinge. Am nevoie în continuare de ajutorul vostru financiar, pentru că nu am în spate un aparat de partid corupt care pompează neîncetat fonduri. Banii pe care îi avem provin de la oameni ca tine și încercăm să îi folosim cât mai eficient. Trimite-ţi mai departe mesajul meu şi ajutaţi-mă să salvez Bucureştiul!

Ce proprietăți aveți și cȃti bani aveți ȋn conturi?

Locuiesc cu chirie, cu prietena mea, în Gorjului, într-un apartament. Plătim 250 de euro pe lună. Am o maşină Citroen BX din anul 1986.

Am salariu la Institutul de Matematică al Academiei Române de 2.300 lei net şi în ultimul an şi jumătate am mai avut un salariu care mi-a adus cam 1.800 lei pe luna, în cadrul unui proiect pe care l-am avut prin Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, finanţat de fondurile norvegiene.

În 2015 am avut venituri de 42.000 de lei: 29.000 de la la Institutul de Matematică al Academiei Române (în baza unui contract de muncă permanent care are ca obiect activitatea de cercetare) şi 13.000 de lei de la ASB, în baza unui contract de muncă-manager de proiect.

În conturi am 45.509 de lei, la un cont curent deshis în anul 2007.

Cu banii din bursa din Franţa am înfiinţat o firmă care vindea aparatură IT, pe care în 2008 am vândut-o, obţinând aprox. 250.000 de euro. De banii aceştia am luat un teren de 7.460 de mp, în zona Coplea din Predeal, achitat parţial printr-un credit ipotecar.

În contul acestui credit ipotecar din 2007 mai am o datorie de 77.890 de euro care trebuie plătită până în anul 2032 şi o datorie de 27.000 de euro din anul 2012, care trebuie plătită până în anul 2018.

Am primit donaţii de 120.000 de lei, o donaţie de 10.000 de lei pentru studii sociologice de la Panotaj Expert SRL şi două donaţii de 100.000 de lei şi de 10.000 de lei pentru precampanie şi campanie elctorală de la Raţiu Nicolae Christopher şi de la Alecsiu Marian Dan.

Vizualizează declaraţia de avere.

Ce puteţi face ca Primar General dacă voi avea un Consiliu General ostil?

În primul rând voi candida la Primărie în numele partidului Uniunea Salvați Bucureștiul – USB, înființat împreună cu oamenii care s-au implicat în campania din 2012, când am candidat ca independent. USB a propus atât o listă de candidați la Consiliul General, tocmai pentru a susţine politica mea, cât şi candidaţi pentru primăriile de sector şi pentru consiliile locale ale sectoarelor. Sunt oameni realizaţi profesional, entuziaşti, care aderă la valorile şi principiile mele şi vor o schimbare. Vă rog să îi susţineţi!

Pe de altă parte, se consideră în mod eronat că Primarul nu are nici o putere în raport cu Consiliul General. Este total fals. Toți cei 1400 de funcționari ai Primăriei sunt în subordinea Primarului, nu a Consiliului care are doar 2 oameni în subordine. Aşadar, Primarul General poate să facă curățenie la nivelul funcționarilor, şi nu mă poate obliga niciun Consiliu să țin vreun director corupt sau incompetent.

De asemenea, Primarul organizează licitațiile, el semnează autorizațiile, şi tot el poate face toată administrația transparentă. Singurul loc unde poate exista un conflict între acesta și consiliu este alocarea bugetară, dar și aici poziţia primarului este una de forță pentru că el poate să scrie proiectele prin aparatul administrativ aflat în subordinea lui, pe când consilierii generali nu pot să facă acest lucru neavând un aparat similar. Şi atunci un primar cu viziune pentru oraș poate să vină în fața Consiliului General cu un număr de proiecte și să forțeze Consiliul ori să i le voteze, ori să lase banii necheltuiți, deoarece consilierii nu pot să vină cu proiecte paralele.

Acesta este raportul de putere în opinia mea: 80% pentru Primarul General și doar 20% Consiliul General.

Care este programul dvs. pentru Bucureşti?

Programul meu şi al Uniunii Salvați Bucureștiul cuprinde trei paliere: modernizarea administraţiei publice, rezolvarea problemelor concrete ale bucureştenilor şi poziţionarea capitalei în competiţia globală.

Primul palier este esenţial: creearea unei administraţii publice funcţionale şi corecte cu cetăţeanul care să fie fundamentul pentru rezolvarea tuturor problemelor oraşului. Soluţiile concrete pe acest palier sunt: proceduri concrete şi mecanisme de gestionare a documentelor care să permită relaţionarea firească între direcţiile primăriei. Este obligatorie transparentizarea întregului flux administrativ, în special cel al cheltuielilor publice, iar acest lucru va permite simplificarea interacţiunii cu cetățeanul, astfel încât acesta cu doar un singur drum să îşi rezolve ce are de făcut (fie că este vorba de taxe, impozite, amenzi etc.).

De asemenea, ne trebuie un sistem GIS de gestionare a tuturor informaţiilor despre București: parcări, reţele de utilităti, contracte de întreţinere a domeniului public şi a drumurilor, spaţii verzi ş.a.m.d. Având totul într-un sistem informatic integrat, în momentul în care facem dezvoltare urbană vom ști exact datele pe care ne bazăm.

Pe palierul al doilea sunt rezolvarea problemelor oraşului care trenează, două dintre cele mai mari fiind traficul şi încălzirea termică. De asemenea, trebuie să atingem necesarul de creşe, gradiniţe şi şcoli astfel încât părinţii să îşi poată lăsa copiii dimineaţa şi să îi ia la terminarea programului lor de munca. Consolidarea în sfârşit a clădirilor cu risc seismic, ştiind că un cutremur ca cel din 1977 poate face mii de morţi. Stabilizarea spaţiilor verzi – acum dispar în fiecare săptâmană două spaţii verzi între blocuri. Tarabe gratuite în pieţe şi eliminarea mafiilor, ca să încurajăm producătorii să vină să vândă. Centre culturale de cartier şi reţele de terenuri de sport gratuite (inclusiv ale şcolilor), astfel încât oricine să poată face sport gratuit.
A treia etapă este să punem Bucureștiul în competiția globală, să îi dăm o identitate. Bucureștiul trebuie și poate să devină în următorii 10 ani cel mai important centru al regiunii ȋn ariile de tehnologie și industrii creative, ȋn coabitare cu universitățile și campusurile universitare. Cele două se vor potența reciproc și vor da identitate Bucureștiului, atrăgȃnd investitori și punȃnd capitala ȋn competiție cu marile orașe ale lumii.

Ce veţi face în primele șase luni?

Întâi evaluăm nivelul pagubei: cât a fost furt, cât a fost incompetență, cine și de ce i-a păgubit pe bucureșteni. Vă promit că toată lumea va afla aceste rezultate. De asemenea, vom ști exact de unde plecăm: voi pune ordine în contractele în curs de execuție şi în obligațiile de plată existente, în proprietățile municipalității şi contractele de închiriere ale acestora. Vom facem audit cu o firmă profesionistă și vom afla precis cum s-au cheltuit banii în ultimul mandat, pentru a îi recupera de la cei responsabili de risipirea acestora.

A doua etapă constă în eficientizarea sistemului. Voi introduce un sistem informatic care să asigure atât comunicarea internă între direcțiile Primăriei, cât și transparența a tot ce se întâmplă în înstituţie. Voi implementa un sistem on-line prin care cetățenii să vadă, în timp real: facturile, contractele și licitațiile Primăriei.

Pe fundamentul solid de mai sus, vom începe proiectele pe care le-am anunțat: parteneriat cu CNADNR pentru a finaliza șoseaua de centură, refacerea sistemului de încălzire, asigurarea necesarului de creșe, gradinițe și școli publice, consolidarea clădirilor cu risc seismic, creearea de centre de cartier pentru activități culturale și sportive pentru toată lumea, mari parcuri publice în jurul salbei de lacuri și a Lacului Morii, etc.

Ce veţi face în privinţa moscheii de pe bd. Expozitiei?

Conform Planului Urbanistic General al Bucureştiului, locaţia pe care se doreşte construirea moscheii are funcţiunea de spaţiu pentru conferinţe sau de spaţiu pentru expoziţii. Această funcţiune nu poate fi schimbată decat printr-un plan urbanistic zonal.

Iar ordinul 2701 al ministrului Dezvoltarii prevede patru etape de elaborare a unui plan urbanistic zonal, fiecare dintre ele cu mecanisme de consultare a publicului. O etapă extrem de importantă din cele patru este cea a studiilor de fundamentare, care de fapt nu s-a făcut niciodată sau s-a făcut pentru trei PUZ-uri, şi exact aceasta este faza la care trebuie să avem dezbatere publica reală cu argumentele pe masă.

Eu promit că nu vom trece de etapa aceasta fără studii serioase de fundamentare şi că prin intermediul acestora vom avea o dezbatere publică reală, cu toţi bucureştenii. Dacă bucureştenii vor moschee, facem; dacă nu, nu. Promisiunea mea este că pentru orice intenţie de construire în Bucureşti care înseamnă o excepţie de la ce prevede Planul Urbanistic General, cum este cazul de faţă, vom avea o dezbatere publică reală în care locuitorii vor decide.

Cum veţi aduce bani la bugetul Primariei Capitalei?

Sunt două moduri de a aduce bani la buget: în primul rând prin valorificarea activelor municipalităţii, care se poate realiza doar printr-o inventariere a proprietăților şi a contractelor de închiriere ale acestora, să verificam că sunt acordate la valorea pieţei.

Al doilea este stimularea economiei locale, pentru că banii de la buget sunt proporţionali cu activitatea economică a oraşului. Vom redefini Bucureştiului ca un centru regional IT şi al industriilor creative, în incercarea de a atrage – precum Clujul reuşeşte deja să o facă – investiţii în zona asta.

În plus, doresc ca achiziţiile publice ale primăriei, în valoare de 500 de milioane de euro pe an, să stimuleze piaţa locală prin proceduri de achiziţie corecte şi transparente, nu să fie acordate discreţionar, pe relaţii.

Cum veţi atrage investiţii?

Investitorul vine atunci când are un interes, pe care putem sa il stimulăm prin creearea în zonele de IT şi industrii creative de clustere in care lumea colaboreaza. Astfel, trebuie să definim câteva locuri în Bucureşti în care primăria să intervină numai cu decizia urbanistică şi unul din locurile acestea este axa Dâmboviţei, proiectul pe care l-am propus deja in 2012.

Doresc să facem de-a lungul Damboviţei, pe o suprafaţă destul de mare, acel mix de industrie şi spaţii academice care să potenţeze şi să atragă. Din fericire încă avem terenuri libere în zonă, şi putem fără bani să definim urbanistic zona aceasta ca un spaţiu pentru această activitate.

Putem să investim în spaţii universitare şi să reuşim să convingem investitorii să împartă campusurile cu spaţiile academice. Cele două se vor potența reciproc și vor da identitate Bucureștiului, punȃnd capitala ȋn competiție cu marile orașe ale lumii.